January 17th, 2019

sova

Marele filosof al Iluminismului

1

Pe 18 ianuarie se împlinesc 330 de ani de la nașterea marelui reprezentant al Iluminismului, filosof și scriitor francez Charles-Louis de Secondat, baron de La Brède et de Montesquieu (18 ianuarie 1689 – 10 februarie 1755), colaborator la Enciclopedia franceză, pamfletar politic, autorul celebrului roman epistolar Scrisori persane, sociolog, jurist, unul dintre creatorii legislației moderne prin opera sa fundamentală Despre spiritul legilor.

Cu prilejul acestei aniversări în spațiul expozițional al serviciului Literaturile lumii se desfășoară expoziția de carte. În cadrul expoziției prezentăm peste 40 de publicații: cele mai importante opere literare și filosofice ale scriitorului în limbile franceză, română, germană și rusă, studii de critică literară și istoria literaturii franceze din Epoca Luminilor, antologii și monografii, articole din publicații seriale străine.





Montesquieu s-a născut în castelul de la Bréde, lângă Bordeaux, într-o familie de magistrați aparținând micii noblimi, fiind fiul lui Jacques de Secondat și a Marie-Francoise de Pansel.
Deși avea inclinații spre istorie, literatură, și chiar științe naturale, este sfătuit de unchiul său, președintele parlamentului din Bordeaux, să urmeze dreptul. În anul 1714 ajunge consilier, iar în 1716, la moartea unchiului, îi moștenește funcția, castelul și numele de Montesquieu. La vârsta de 27 de ani îndeplinea funcția de înalt magistrat. Paralel cu acesta activitate juridică, scrie lucrări despre fenomenul ecoului, sau despre glandele renale și își propune un vast studiu de geologie. La vârsta de 37 de ani își vinde funcția și este ales membru al Academiei Franceze. Doi ani mai târziu va porni într-o lungă călătorie prin Europa. Vizitează Austria, Ungaria, Elveția, Italia, Germania și Țările de Jos și rămâne multă vreme în Anglia.

1 017

Cele mai importante scrieri ale lui Montesquieu sunt Lettres persanes (Scrisori persane, 1721), Considérations sur les causes de la grandeur des Romains et de leur decadence (Considerații asupra cauzelor mareției și decadenței romanilor", 1734), De l'esprit des lois (Despre spiritul legilor, 1748).

1 0091 01111



Rațiune și libertate. Montesquieu și Epoca Luminilor

Iluminismul reprezintă un moment cheie în istoria universală, marcând secolul XVIII, perioadă cunoscută și sub numele de Epoca Luminilor sau Epoca Rațiunii. Perioada aceasta poate fi numită “revoluția intelectuală”.

67
5 9

Fiecare epocă se înscrie în istoria umanităţii prin caracteristicile sale distinctive, imaginea sa proprie şi irepetabilă care este determinată de climatul politic, economic, social, moral şi cultural al timpului. Încrederea în raţiune şi progres, lupta împotriva superstiţiilor şi elogierea toleranţei, dezvoltarea ideilor egalităţii şi libertăţii reprezintă câteva trăsături bine cunoscute ale epocii „luminilor”. Alături de aceste caracteristici se impune cu evidenţă unitatea strânsă dintre literatură şi filosofie. Operele literare din epoca luminilor nu reprezintă simple creaţii de amuzament, ci modalităţi de promovare a ideilor progresiste ce urmăreau schimbarea societăţii şi promovarea idealului libertăţii, justiţiei şi egalităţii sociale.

Montesquieu a fost unul dintre cei mai de seamă filosofi ai Iluminismului. În spiritul epocii îşi îndreaptă critica asupra abuzurilor şi nedreptăţii, evidenţiind moravurile şi viciile contemporanilor săi. Observator al omului şi al societăţii, filosof al istoriei şi al legislaţiei, părinte al constituţionalismului modern, Montesquieu a semănat idei epocale în toate domeniile abordate. Eruditul cercetător al realităţii sociale, politice şi juridice a oferit o viziune nouă asupra istoriei, sociologiei şi dreptului, viziune superioară concepţiei existente în epocă şi care a contribuit la conceperea ulterioară a fenomenelor de orice gen ca supuse unor legi naturale şi invariabile. Obişnuit să vadă esenţa lucrurilor dincolo de aparenţa lor Montesquieu a lansat temele prioritare de reflecţie ale secolului al XVIII-lea francez, numit Secol al Luminilor.


Primul mare scriitor al Luminilor
În anul 1721 Montesquieu publică anonim romanul său epistolar Scrisori persane, opera care-i aduce celebritatea în lumea literară europeană și care a exercitat o mare influența asupra romanelor filosofice ale lui Voltaire.
Prima opera literară de Montesquieu, “profundă alegorie a dragostei, moralei, politicii si religiei”, este un foarte eficace pamflet antifeudal, o critică lucidă şi ironică la adresa moravurilor franceze de la Curtea lui Ludovic al XV-lea. În Scricorile persane Montesquieu utilizează motivul străinului pentru a satiriza societatea franceză, prezentă prin intermediul scrisorilor trimise prietenilor lor de către doi persani care vizitează Franța, Rica și Usbec.

Tablou complex și colorat al vieții sociale de la începutul secolului al XVIII-lea, cu tipurile sale caracteristice, Scrisori persane, continuă opera începută de La Bruyere, schițând caractere ce tind să depășească epoca istorică.
Analizând principiul absolutismului şi al despotismului, Montesquieu apără, de fapt, valorile care vor constitui umanismul Secolului Luminilor: raţiunea, dreptatea, libertatea şi toleranţa.

1 0071 016


Montesquieu și Enciclopedia

Encyclopédie, ou Dictionnaire raisonné des sciences, des arts et des métiers (Enciclopedia, sau Dicționarul rațional al științelor, artelor și meseriilor), o enciclopedie generală editată de către Jean Baptiste le Rond d’Alembert și Denis Diderot, este cea mai cunoscută enciclopedie din lume și adevarat manifest al Iluminismului. A fost publicată în Franța între 1751 și 1772, cu apendice și corecturi adăugate în 1772, 1777 și 1780. A avut multe ediții străine și a inspirat autorii din alte țări pentru a dezvolta proiecte asemănatoare. Inițial concepută ca o traducere a lucrării Cyclopaedia a lui Ephraim Chambers, lucrarea a fost scrisă în spiritul Iluminismului și avea ca scop să strângă laolaltă tot ceea ce era mai modern și mai radical în domeniul cunoștințelor științifice și filosofice și, conform lui Diderot, să schimbe modul de a gândi.

1419 1 015
Editorul Enciclopediei franceze, D’Alembert, l-a solicitat pe Montesquieu să scrie articolele pentru enciclopedie referitoare la politică. Montesquieu a refuzat deoarece considera că spusese deja tot ce știa despre acest subiect, dar s-a oferit în schimb să scrie un articol despre “Gusturi”. Oferta a fost imediat acceptată.

Eseu despre gust (Essai sur le goût), scris de Montesquieu, a fost adăugat la articolul “Gust” și a publicat neterminat postum în 1757 în volumul VII al Enciclopediei: după articulul de Voltaire apare “fragment despre gust” (“fragment sur le goût”) de Montesquieu. Eseul a fost reeditat în 1782 (vol. XVI), într-o versiune ușor diferită oferită de fiul său mai mare, Jean-Baptiste de Secondat.
În eseul său Montesquieu sublinia că, spre deosebire de antici, modernii plasează sursa Frumosului sau a Binelui „în noi înșine“, în „diferitele plăceri ale sufletului nostru“.

1 014(1)


Montesquieu, creator al legislației moderne. “Spiritul legilor”

Montesquieu a avut o contribuție importantă în domeniul gândirii politice și sociale. Este considerat unul dintre creatorii legislației moderne, promotor al unor teme și idei politice care stau la baza statului democratic modern.

1 002 1 001

Lucrarea cea mai importantă a vieții sale, Despre spiritul legilor, publicată în 1748, introduce termenul politic "separația puterilor în stat", constituind un model de guvernare a tuturor statelor democratice de astăzi. Conform acestei teorii majore prezentate de Montesquieu puterile guvernului trebuie separate și echilibrate pentru a garanta libertatea individului. Prin promovarea unui sistem în care cele trei puteri din stat să fie în balanță, astfel încât niciuna dintre ele să nu poată ajunge în situația de a le uzurpa celelalte, Montesquieu joacă un rol conceptual important în dezvoltarea societății.

Despre spiritul legilor se începe cu o scurtă discuție despre legi în general. În cartea I, Capitolul III, susține că „legea în general este rațiunea omenească în măsura în care ea guvernează toate popoarele de pe pământ iar legile politice și civile ale fiecărui popor nu trebuie să fie decât cazuri particulare la care se aplică această rațiune omenească“. Scopul deliberat a lui Montesquieu în această carte este să explice legile umane și legile sociale. Cartea este un studiu comparativ, concentrat asupra a trei tipuri de guvernare (republică, monarhie și despotism), fiind realizat sub influența ideilor lui John Locke. Montesquieu încearcă să înteleagă "spiritul" regulilor societății, relațiile care există între ele, conduita oamenilor și structura societății, abordând în acest fel și probleme sociologice.

Lucrarea lui Montesquieu își păstrează importanța și în prezent, fiind una dintre operele care au influențat decisiv elaborarea Constituției franceze din 1791 și Constituției Statelor Unite ale Americii, care, la rândul său, a influențat esențial scrierea a numeroase constituții din multe state ale lumii. Ideile prezentate în Spiritul legilor au devenit extrem de semnificativ în dezvoltarea statalității nu numai în Franța, ci și în întreaga lume.


Statuia lui Montesquieu din Muzeul Luvru                                                             Monumentul lui Montesquieu din Bordeaux



Surse :
http://www.euroavocatura.ro/dictionar/319835/Montesquieu
http://literaturapopoarelor.blogspot.com/2011/08/iluminismul-in-franta.html
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Charles%20montesquieu%20%20exponent%20emblematic%20al%20epocii%20luminilor%20.pdf
https://www.citate-celebre-cogito.ro/incursiune-in-literatura-franceza-2/
http://www.claymoorslist.com/2012/02/enciclopedia-franceza-sau-dictionarul.html
http://www.bmlisieux.com/curiosa/essaigou.htm
http://www.referateok.ro/referate/1717_1263473688.pdf
http://www.scritub.com/sociologie/APARITIA-SOCIOLOGIEI-CA-STIINT1441417161.php
http://www.espressofilosofic.ro/filosofie-politica/montesquieu-formele-de-guvernamant-si-separatia-puterilor-in-stat/
https://www.storyboardthat.com/ro/biography/montesquieu



sova

Монтескье. Идеи, запечатленные в книгах



330 лет назад, 18 января, родился Шарль Луи де Секонда, барон де Ла-Бред и де Монтескье (1689-1755), французский писатель, философ, историк и социолог, родоначальник европейского либерализма, виднейший представитель раннего этапа эпохи Просвещения, внесший большой вклад не только в национальную, но и в мировую культуру, оказавший значительное влияние на формирование свободолюбивых и прогрессивных идей.

Монтескье родился в замке Ла-Бред близ г. Бордо. Его родители происходили из древнего аристократического рода, восходившего к XII веку. Они принадлежали к той части дворянства, которая находилась в оппозиции к королю и тяготела к богатым верхам «третьего сословия». В 1705 году Монтескье окончил коллеж, после чего изучал юридические науки дома. В 1713 году он становится советником суда (парламента) в Бордо, а затем его президентом. Эту должность, унаследованную от своего богатого дяди вместе с фамилией Монтескье и родовым имением, он занимал до 1726 года, после чего уехал в Париж. В 1728 году был избран во Французскую академию. Одновременно он принимает активное участие в работе научного общества — Бордосской академии, значительное внимание уделяя вопросам естествознания. Вскоре Монтескье совершает путешествие в Англию и другие страны Европы, изучая их общественно-политическую жизнь. Вернувшись на родину, он полностью отдается научной и литературной деятельности, живя частично в Париже, а большей частью в своем родовом замке Ла-Бред.

Деятельность Монтескье была весьма разнообразной. Он работал в области истории, философии, истории и теории государственного и гражданского права, политической экономии, художественной литературы. Монтескье принадлежал к числу тех мыслителей, которые рассматривали исторический процесс как закономерность, а не проявление случайности. Широкую известность имел в XVIII веке философский трактат Монтескье «О духе законов» (1748), в котором изложены его политические взгляды, в частности воззрения на государство и право, говорится о необходимости ввести во Франции новые, более справедливые законы, гражданскую свободу и по-новому организовать власть в государстве. Одним из главных вопросов, затронутых в этом произведении, является теория «разделения властей». В таком разделении властей Монтескье видел действенное средство против произвола и деспотизма. Художественное творчество Монтескье теснейшим образом связано с философией XVIII века. Оно насквозь пронизано просветительской философской мыслью. В историю художественной литературы Монтескье вошел как автор эпистолярного романа «Персидские письма» (1721).



Представляем вашему вниманию книги из коллекции отдела Литературы мира Национальной библиотеки Республики Молдова, которые составляют выставку, посвященную жизни и творчеству Монтескье.


1 006 1 007

10 13 14

22 12 16

1 005   11

15 20

2118